Northern lapwing
Vanellus vanellus
While its body shape may resemble that of a common pigeon, there are a lot of interesting things about the lapwing. It nests in most of Romania, in lowlands, fields and marshes, needing dry land to nest and feed.
It’s among the small sized birds, with a body length of 28-30 cm, wing span or 67-72 cm and weighing around 150-320 grams. Its crest feathers twist upward and make it easy to recognize from a distance. Up close, you can admire its white cheeks and belly, black head and neck, as well as the beautiful shades of green on the wings, mixed with metallic reflections and hues of dark blue, amber and maroon.
This is a migratory bird for eastern Europe, while in western and southern Europe it can be sedentary. In warmer winters it chooses to stay over otherwise it leaves for the areas around the Mediterranean. It feeds on insects, worms and seeds.
This bird is famous for the aggressiveness it shows when protecting its nest. It’s known for using complex techniques like diving, flying in circles, making noise, or pretending injury to draw intruders away. As a result, in parts of Romania it has gained the nickname ‘tartar-hound’ (Ro. Câine -tătăresc). The story goes, during the tartar invasions in the Middle Ages, local populations would hide away in the marshes. Unfortunately, local nesting lapwings would cause a commotion and warn the invaders about the escapee’s locations, earning them their title as tartar-hounds.
Photographer: Andreas Trepte
Photographer: Rab
Deși forma corpului său poate semăna cu cea a unui porumbel obișnuit, sunt o mulțime de lucruri interesante ce pot fi spuse despre nagâț. Cuibărește în cea mai mare parte a României, în zone joase, câmpuri și mlaștini, având nevoie de pământ uscat pentru a cuibări și a se hrăni.
Este printre păsările de dimensiuni mici, cu o lungime a corpului de 28-30 cm, o anvergură a aripilor de 67-72 cm și o greutate de aproximativ 150-320 grame. Penele crestei sale se îndoaie în sus și o fac ușor de recunoscut de la distanță. De aproape, poți admira obrajii și pieptul alb, capul și gâtul negru, precum și frumoasele nuanțe de verde de pe aripi, amestecate cu reflexii metalice și nuanțe de albastru închis, chihlimbar și purpuriu.
Este o pasăre migratoare pentru Europa de Est, în timp ce în Europa de Vest și de Sud poate fi sedentară. În iernile mai calde poate alege să rămână, în caz contrar pleacă către zonele din jurul Mediteranei. Se hrănește cu insecte, viermi și semințe.
Această pasăre este renumită pentru agresivitatea de care dă dovadă în protejarea cuibului său. Este cunoscută pentru utilizarea unor tehnici complexe precum zborul în cerc, plonjarea, producerea de zgomote sau simularea unei răni pentru a distrage atenția intrușilor cat mai departe de cuib. Drept urmare, în unele părți ale României, a căpătat porecla de „câine-tătăresc”. Povestea spune că, în timpul invaziilor tătare din Evul Mediu, populațiile locale se ascundeau în mlaștini. Din păcate, nagâții care cuibăreau în zonă iscau mult zgomot și agitație, anunțând astfel invadatorii de ascunzătorile celor evadați.
Nagâţ
Vanellus vanellus
Kiebitz
Vanellus vanellus
Obwohl seine Körperform, der einer gewöhnlichen Taube ähnelt, gibt es eine Menge interessanter Dinge über den Kiebitz. Er nistet in den meisten Teilen Rumäniens in Niederungen, Feldern und Sümpfen und braucht trockenes Land zum Nisten und Fressen.
Er gehört zu den kleinen Vögeln, mit einer Körperlänge von 28-30 cm, einer Flügelspannweite von 67-72 cm und einem Gewicht von 150- 320 Gramm. Seine nach oben gedrehten Kammfedern machen ihn aus der Ferne leicht zu erkennen. Aus der Nähe kann man seine weißen Wangen und seinen Bauch, den schwarzen Kopf und Hals sowie die schönen Grüntöne auf den Flügeln bewundern, die sich mit metallischen Reflexen und Schattierungen von Dunkelblau, Bernstein und Kastanienbraun vermischen.
Er ist ein Zugvogel für Osteuropa, während er in West- und Südeuropa sesshaft sein kann. In wärmeren Wintern bleibt er am liebsten über dem Meer, ansonsten zieht er in die Gebiete rund um das Mittelmeer. Er ernährt sich von Insekten, Würmern und Samen.
Dieser Vogel ist berühmt für seine Aggressivität, die er an den Tag legt, wenn er sein Nest beschützt. Er ist dafür bekannt, dass er komplexe Techniken wie Tauchen, Kreisen, Lärmen oder das Vortäuschen von Verletzungen anwendet, um Eindringlinge wegzulocken. Daher hat er in Teilen Rumäniens den Spitznamen “Tartar-Hund” (Ro. Câine -tătăresc) erhalten. Die Geschichte besagt, dass sich die lokale Bevölkerung, während der Tartaren Invasionen im Mittelalter in den Sümpfen versteckte. Unglücklicherweise verursachten die nistenden Kiebitze einen Aufruhr und warnten die
Eindringlinge vor den Verstecken der Flüchtlinge, was ihnen den Titel “Tartar-Hound” einbrachte.
Photographer: Stefan Berndtsson
Photographer: Stefan Berndtsson
Bien que sa forme corporelle puisse ressembler à celle d’un pigeon commun, il y a beaucoup de choses intéressantes à propos du vanneau. Il niche dans la majeure partie de la Roumanie, dans les basses terres, les champs et les marais, ayant besoin de terres sèches pour nicher et se nourrir.
Il fait partie des oiseaux de petite taille, avec une longueur de corps de 28 à 30 cm, une envergure d’ailes de 67 à 72 cm et un poids d’environ 150 à 320 grammes. Ses plumes de crête se tordent vers le haut et le rendent facile à reconnaître à distance. De près, vous pourrez admirer ses joues et son ventre blancs, sa tête et son cou noirs, ainsi que les belles nuances de vert sur les ailes, mêlées de reflets métalliques et de teintes de bleu foncé, ambre et marron.
C’est un oiseau migrateur pour l’Europe de l’Est, alors qu’en Europe de l’Ouest et du Sud il peut être sédentaire. Pendant les hivers plus chauds, il choisit de rester sinon il part pour les régions autour de la Méditerranée. Il se nourrit d’insectes, de vers et de graines.
Cet oiseau est célèbre pour l’agressivité dont il fait preuve lorsqu’il protège son nid. Il est connu pour utiliser des techniques complexes comme plonger, voler en rond, faire du bruit ou faire semblant de se blesser pour éloigner les intrus. En conséquence, dans certaines parties de la Roumanie, il a gagné le surnom de “chien tatar” (Ro. Câine -tătăresc). L’histoire raconte que lors des invasions tatares au Moyen Âge, les populations locales se cachaient dans les marais. Malheureusement, les vanneaux nicheurs locaux provoqueraient une agitation et avertiraient les envahisseurs de l’emplacement des évadés, ce qui leur aurait valu leur titre de chiens de chasse tatares.
Vanneau huppé
Vanellus vanellus
Try using these colors:
Remember, there are always more colors than you think you see!
